Buzu

Teodor Buzu

 

În fiecare clipă ne trezim din inexistență în existență – și invers.

Totul ni s-a luat înainte decât ne-am născut,

și în fiecare clipă primim cadouri

Sau, cum scrie H. Melville, ne naștem cu ștreangul pe gât

Suntem derivați, nu știm să creăm ex nihilo, din nimic ceva, ca Dumnezeu.

Trăim în reflectări, șoptind, și numai prin ele cunoștem lumea.

Trăim în ecouri. Numai prin ele învingem caracterul lichid al vieții.

Înfățișăm prin vânturi – formând pavilionul urechii noastre, ridicând pânzele..

Sufletul artistului e o temniță, un uter, un vas

o sticlă cu gât care privește spre cosmos

ochiul este lumina ei, ochiul – o poartă deschisă a tablourilor

 

Ordinea picturii, ordinea creerii fătului:

Sufletul însărcinat, îngreunat

modelare, pensule, spatulă, materie

culori: pigmenți și liant,

suprafețe și penetrații

intuiție, experiment

matricele spiritului, ștanțarea, zbaterea sufletului

HYLÉ este formată de viața, adică de ZOÉ

Pictura este ca o creștere a celulelor

maleabilitatea organelor

dans din buric, a bate în pânză

compunere

materie și forme

chip, înfățișare

abstracție, generalizare

a schimba pictând

Lucrul pe pânză corespunde formării interioare

aproape un relief

dorul de spațiu

prin asimilare și optică

comună tuturor ochilor

 

Bărbatul pășește

ochii obosiți de revelații

stativ în câmp părăsit

Teodor Buzu, pictorul culorilor spectrale

inclusiv cele moldovenești naționale

liniile câmpurilor magnetice

fardare, Drasliceni, vopsire

Picturile scoase pe pervazul realității

flăcări înghețate, duș fără pâlnie

cadmium, azbopigment, cinabru,

vopsea care nu o strivești înapoi în tub

vânt, avânturi, lăstari , lacrimi

caligrafia arcușelor și a coardelor.

 

Petr Pazdera Payne